luni, 11 noiembrie 2013

FMR 2013 - De la afect spre efect, în muzica românească de cameră


Ligia Fărcăşel, anul II master, Muzicologie

            Concertul care a încheiat cea de-a doua zi a Festivalului a inclus nume valoroase din lumea muzicii, atât din perspectivă creatoare cât şi interpretativă. Recitalul a fost conceput progresiv, din perspectiva apariţiei pe scenă a artiştilor. Astfel, programul a inclus Meditaţii la Enescu, 5 piese pentru pian de Vasile Spătărelu, Întoarceri la Blaga, 7 poeme pentru soprană şi pian de Viorel Munteanu şi Cvartetul nr. 3 de Adrian Iorgulescu.
            Seara muzicală a fost deschisă de pianista Brânduşa Tudor. În interpretarea ei am ascultat Meditaţii la Enescu, 5 piese pentru pian de Vasile Spătărelu – o lucrare ce a reconfigurat  imaginea componistică a lui Enescu, prin nota postromantic-impresionistă, cu inserţii de folclor şi limbaj neomodal, ce traversează întreaga pagină muzicală. Contrastele realizate expresiv la pian au făcut din prima mişcare, Preludiu, o alternanţă de momente melancolice şi învolburate. Pianista a parcurs cu măiestrie claviatura, în toate registrele, împlinind sonor partitura, mai bogată sau mai rarefiată. Lucrarea lui Vasile Spătărelu foloseşte efecte care pot fi întâlnite în partituri de George Enescu, precum Pavana din Suita a doua pentru pian Op. 10, Burlesque din Pièces impromptues pentru pian Op. 18 sau Suita Sătească pentru orchestră, Op. 27.
            Al doilea moment, vocal-instrumental, a fost susţinut de soprana Mihaela Grăjdeanu şi  pianista  Doina Grigore. În interpretarea ciclului Întoarceri la Blaga, 7 poeme pentru soprană şi pian de Viorel Munteanu, cele două artiste au creat o atmosferă tensionată, apăsătoare, de reflexie asupra valorilor fundamentale ale lumii. Prin natura armoniei şi a melodiei, partitura are un specific expresionist, evidenţiat mai ales în partida sopranei, datorită salturilor mari şi a fluctuaţiilor contrastante de nuanţă. Lucrarea începe cu un pasaj de vocaliză, ulterior compozitorul folosind şi alte procedee expresioniste, precum declamaţia, redată atât de plastic în piesa mediană, Ioan se sfâşie în pustie, unde transpare expresia zbuciumată a omului care caută prezenţa Divinităţii, un strigăt aproape deznădăjduit, stins într-un  suspin. Ultima piesă este o adevărată descătuşare, aspect redat printr-un contrast puternic de tempo şi ritm de filiaţie populară românească, ce asigură exteriorizarea expresiei-explozie de entuziasm şi dorinţă de viaţă.
            Ultima secţiune a recitalului a oferit în primă audiţie  Cvartetul nr. 3 de Adrian Iorgulescu interpretat de formaţia Gaudeamus. Membrii cvartetului, Lucia Neagoe (vioara I), Raluca Irimia (vioara a II-a), Leona Varvarichi (violă) şi Sebastian Vârtosu (violoncel), au creat imginea sonoră a unei partituri construite, pe tehnici de ansamblu şi redare a unor efecte sonore de mare virtuozitate. Prima parte, bazată pe motive repetitive, variate intonaţional şi timbral, a evidenţiat capacitatea de dialog şi omogenizare a formaţiei, provocată de alternanţa continuitate-discontinuitate a discursului muzical. A doua mişcare s-a evidenţiat prin ostinato-ul de tril şi formulele onomatopeice la violoncel şi vioară, completate cu scriitură imitativă şi heterofonică.   Finalul a atins o culme a complexităţii tehnice prin plaja largă de efecte sonore cu rol expresiv: flageolete, trecerea de la glissando la atacuri, elemente care au creat o impresie de ambiguitate, pizzicato, sunete lovite, sugestii de bucium şi  fluier.
            Audiţia celor trei lucrări ne-a dezvăluit o posibilă imagine cronologică a muzicii de cameră din anii 1980 până în prezent, în genurile instrumentale şi vocal-instrumentale.

Niciun comentariu: